Valorifica potentialul tau

Valorifica potentialul tau, nu te lasa condus de altii!

Intr-o zi, plimbandu-se prin padure, un om gasi un pui de vultur de abia iesit din gaoace. Dandu-si seama ca daca l-ar fi lasat acolo, singur si parasit, l-ar fi condamnat la moarte sigura, omul lua puiul acasa si-l puse intr-un cotet, impreuna cu niste pui de gaina.Puiul de vultur crescu alaturi de acestia si, bineinteles, invata sa se poarte ca o gaina: scormonea pamantul pentru a gasi viermi si insecte, manca semintele pe care i le dadea stapanul, cloncanea si cotcodacea, iar daca batea din aripi nu se ridica mai mult de cateva zeci de centimetri.Au trecut astfel cateva luni, timp in care vulturul nu se indoi nici o clipa ca locul lui ar fi altundeva decat in curtea stapanului, printre celelalte gaini. Mai mult, era convins ca el insusi este o gaina.Pana cand, intr-o zi, privind spre cerul albastru si fara nori, vazu un alt vultur planand maiestuos, aproape fara a-si misca aripile robuste…Vulturul a inteles dintr-o data care este adevarata lui natura. Si-a dat seama ca nu exista obstacole care sa-l impiedice sa zboare, in afara de cele din mintea lui, si, dupa cateva tentative, s-a ridicat in zbor spre infinit, intr-adevar liber.

*******************************

Fara indoiala, cea mai mare parte a cititorilor cunoaste aceasta povestioara facuta celebra de Anthony de Mello, si foarte mult folosita in cartile de self help, traning-uri, speech-uri motivationale s.a.m.d. Si eu am folosit-o intr-un articol, acum mult timp.Totusi, ceea ce este mai putin cunoscut este efectul pe care intamplarea aceasta l-a avut asupra celorlalti locuitori ai curtii. Dupa ce au vazut ca fostul lor tovaras de joaca si de seminte si-a luat zborul, pierzadu-se in imensitatea cerului, multe din gaini au devenit constiente de trista lor situatie si au inceput sa viseze sa devina vulturi.Incepura sa circule, la inceput aproape clandestin, apoi mai deschis, niste filosofii ciudate care argumentau ca fiecare gaina avea inauntrul sau un vultur care astepta sa fie eliberat. “Conditia de gaina nu este decat rezultatul unor credinte limitante”, substineau niste gaini-profete, “schimbati credintele, si cerul va fi al vostru”.Aparusera tot felul de carti in domeniu, cu titluri gen “Cum sa devii un vultur in 30 de zile”, “Vulturocibernetica”, “Analiza vulturactionala”, “Minunile zborului”, “Declanseaza vulturul din tine” samd.Pentru cei care aveau bani de cheltuit, aparusera si seminarii (de Programare Gainolingvistica) si cursuri audio si video, unde se invata cum sa vizualaizezi lumea vazuta de sus, cum sa recunosti sunetele celorlalte pasari (sa te pui in raport), cum sa percepi senzatia vantului in aripile tale (condita de vultur nu poate fi atinsa fara concentrare asupra canalelor senzoriale potrivite).Mai interesant, aparuse si o metoda de analiza (gainogramma), care depista 9 feluri de a fi gaina, si in consecinta 9 drumuri diferite spre a deveni vultur. Aparusera si niste tehnici, cum ar fi Echilibrul Gainoemotional si CFT (chicken freedom technique), care te invatau ce se intampla daca apesi pe niste puncte de pe cap si piept spunand “Iubesc si respect aripile mele”, si anume ca iti va trece frica de inaltime (principalul obstacol in drumul de dezvoltare spre conditia de vultur).O gaina mai intreprinzatoare decat celelalte puse la cale un sistem de multilevel marketing care consta intr-un complex sistem de puncte care se obtineau vanzand cursuri si seminarii celorlate gaini, argumentand ca ridicarea in ierarhia sistemului era metoda cea mai sigura pentru a se apropria de starea de vultur...

Cine frecventa un numar suficient de cursuri putea sa devina “gainocoach certificat”, si ii ajuta pe ceilalti sa mearga mai rapind pe drumul dezvoltarii.Nu e nevoie sa spun ca atunci cand cineva, in lipsa totala a unor rezultate concrete, isi exprima indoielile asupra sensului pe care l-ar avea toata treaba asta, era imediat acuzat - din partea celor mai exaltati si convinsi - ca este stapanit de credinte limintante si blocat de gandul negativ.Mai ales, i se repeta in continuu: “Aminteste-ti de fostul nostru tovaras, care dupa o viata de gaina a putut sa zboare; pune angajament si credinta, si o sa reusesti si tu.”

*******************************

Chiar daca, asa cum am zis, am folosit-o si eu, povestioara aia m-a enervat in permanenta pentru ca presupune ca un vultur e mai bun decat o gaina si face o confruntare stupida intre doua fiinte cu potentialitati, talente si forte diferite.Si aici nu este vorba de a lua apararea cui are mai putine talente sau cui este mai slab, ci de a ma impotrivi unui intreg sistemul social conceput sa produca nemultumirea permenenta, lipsa de satisfactie propunand modele imposibil de egalat si industria adiacenta care iti vinde “solutii” in timp ce alergi dupa aceste modele imposibile.E acelasi mecanism prin care ti se arata cel care a castigat un miliard la loto, si te convinge ca o sa ti se intample la fel.E acelasi mecanism prin care ti se arata o supervedeta, si ti se spune ca daca cumperi setul de machiaj (parfum/rochie/cercei…) o sa fii ca ea.E mecanismul prin care o societate care are din ce in ce mai mult devine din ce in ce mai nesatisfacuta si nemultumita.Eu, sincer, cred ca un vultur este un vultur, si o gaina o gaina.Si cred ca pot exista vulturi prosti si gaini superbe, si ca o confruntare este asolut fara sens.Si cred ca fiecare ar trebui sa isi exploateze potentialul fara sa se confrunte cu altcineva in afara de sine, mai ales cu modele impuse de cineva care are ca singurul scop sa iti vinda “solutiile” lui.Bineinteles, eu primul cred - si toata activitatea mea se bazeaza pe asta - ca fiecare dintre noi are potentialitati fantastice, si nu pierd ocazia de a reaminti credinta asta si de a ajuta lumea - pe cat pot - sa intre in contact cu aceste potentialitati.Eu primul predau si aplic tehnicile psihologice care imbunatatesc performanta si ajuta in dezvoltara personala.Dar cand vad lumea care se chinuie sa se conformeze la niste modele imposibile, urmand sfaturile vanzatorilor de “american dream” (de multe ori mai confuzi decat discipolii), ma gandesc ca poate trebuie cineva care sa atraga atentia.Si sa aminteasca ca fiecare dintre noi e unic, ca fiecare dintre noi are atatea talente si posibilitati incat, daca si le-ar exploata nu i-ar mai ramane timp pentru a invidia pe altcineva.Nu urma modele, fii tu un model!

*******************************

Ultimele stiri din cotet imi confirma ca niste gaini s-au imbogatit, altele tot cauta tehnica potrivita pentru a se ridica in zbor, si altele asteapta venirea Marelui Gaina care ii va scoate din conditia lor.Din cate am aflat, nimeni dintre ei nu s-a mai ridicat de la pamant mai mult decat niste zeci de centrimetri…

Un salut,

Bruno

Sursa: www.DaMaiDeparte.ro

Carti citite in 2007: Al doisprezecelea inger

... de Og Mandino

Următoarele citate spun multe despre natura şi calitatea acestui text:
- „La începutul acestei veri, când acest băieţel a intrat în viaţa mea, eram pregătit să îmi pun capăt zilelor. Fără soţia mea şi fără fiul meu nu mai aveam nici un motiv să trăiesc. Viaţa nu mai avea nici o valoare pentru mine, dar curajul şi spiritul extraordinar ale lui Timothy au reuşit să pătrundă în sufletul meu în momentele de cea mai mare disperare, ridicându-mi moralul, scuturându-mă şi învăţându-mă să zâmbesc din nou, amintindu-mi să binecuvântez fiecare zi în parte. Lupta lui Timothy pe teren mi-a amintit de minunile pe care le poate realiza oricare dintre noi, cu condiţia să nu ne dâm bătuţi. Băieţelul acesta m-a învăţat cum să trăiesc din nou. Ce mai contează viaţa mea? Cum aş putea să răsplătesc ce a făcut Timothy pentru mine? Cum aş putea să mă revanşez pentru faptul că a reaprins flacăra din mine? Cum?”
- „Din zi în zi, în toate privinţele, sunt tot mai bun!”

Carti citite in 2007: Mătase

... de Alessandro Baricco

O carte mică, dar foarte interesantă, ce prezintă destinul lui Hervé Joncour, un tânăr care pleacă în Japonia să aducă ouă de viermi de mătase şi acolo trăieşte o pasionantă poveste de dragoste. Tehnica este principalul element care m-a determinat să afirm faptul că este o carte bună. Repetiţia exactă a unor descrieri creează un sentiment de continuitate şi de structuralitate, în acord cu evoluţia intrigii. Unele descrieri se repetă cu schimbarea unui singur termen, sugerând schimbările care au loc în plan moral pentru protagonist.

Carti citite in 2007: Tehnica invatarii rapide

... de Sheila Ostrander, Lynn Schroeder, Nancy Ostrander

Această carte mi-a deschis noi orizonturi şi, dacă urmez tehnicile şi sfaturile de învăţare rapidă din această carte, voi deveni cu mult mai bun, mai sănătos, mai inteligent.
Am iniţiat un studiu mai amplu al acestei cărţi, prin următoarele secţiuni: cuvinte de căutat pe Google, exemple de muzică pentru învăţarea rapidă, personalităţi ale învăţării rapide, idei generale, referinţe, nutriţie, sintetizarea tehnicilor, planuri de punere în practică a tehnicii.

Idei Generale:
- Este dificil să-i opreşti pe oameni de la a învăţa întreaga viaţă, dacă învăţătura devine sinonimă cu aventura şi plăcerea de a face descoperiri;
- „Există doar un singur colţişor din Univers despre care ştii sigur că-l poţi îmbunătăţi, şi acesta eşti tu însuţi.” (Aldous Huxley)
- Pentru a-ţi aminti o informaţie trebuie să intri în starea în care erai atunci când ai memorat-o;
- Decât să te complaci în stări de joasă tensiune care rezonează cu amintiri plicticoase, aleargă, sari coarda, înoată, mergi pe jos, mergi, mergi. Exerciţiile combat depresia. Te simţi temător? Pune-ţi muzica preferată şi dansează. Te simţi furios la culme? Umple cada cu apă, bagă-ţi capul în ea şi ţipă tot ce crezi despre cei care fac şi dreg;
- Imediat ce te trezeşti mulţumeşte pentru darul minunat al vieţii şi când te ridici din pat respiră adânc o dată sau de două ori, imaginează-ţi un soare puternic deasupra ta şi respiră de patru ori, adânc şi repede;
- Învaţă să îţi modifici starea de spirit tot atât de repede precum îţi modifici paşii când se schimbă ritmul muzicii şi vei fi în acelaşi ritm cu succesul;
- Mintea subliminală învaţă din ceea ce întrezărim cu coada ochiului;
- Reclamele pot conţine mesaje subliminale!!! Învăţarea rapidă ne face mai puţin influenţabili la astfel de stimuli;
- Aminteşte-ţi mereu şi practică formularea „a fi una cu…”;
- Capacitatea de a ne relaxa corpul este o tehnică de bază a învăţării rapide;
- În momentul când încetăm să mai purtăm toată povara lumii din jur, putem începe să intrăm în rezonanţă cu acele detalii pe care numai corpul le cunoaşte;
- Pe măsură ce presiunea arterială, bătăile inimii şi ritmul respiraţiei se încetinesc, însăşi procesarea timpului pare a se încetini, de asemenea. Într-un timp mai scurt, realizezi mai mult şi cu o mai mare îndemânare;
- Dr. Frank Staub ne sugerează să asociem diferite mirosuri cu diferite materii pe care le învăţăm. Reţine, totuşi, că pentru a impulsiona memoria, ai nevoie de acelaşi miros când dai testul sau scrii o lucrare;
- Există trei tipuri de modalităţi de procesare a informaţiei: procesarea vizuală – prin cărţi, rapoarte, ecran video; procesarea auditivă – prin lecturi, casete; procesarea cinetică/emoţională – prin experienţe practice care se bazează pe simţul tactil, mişcarea propriului corp, emoţii). Vom învăţa mai bine dacă antrenăm toate cele trei modalităţi şi dacă acordăm o atenţie deosebită simţului cinetic/emoţional, pe care îl ignorăm de obicei. Pentru a încerca puterea acestui simţ, schiţează sau desenează informaţii şi concepte noi. Scrie un cuvânt nou şi pronunţă-l în acelaşi timp. Încearcă să simţi ritmul, bătaia unei noi fraze. Dezvoltă-ţi memoria musculară;
- Ori de câte ori este posibil, nu învăţa cu rigiditate. Deschide-te pentru a simţi cu adevărat lucrurile. Imaginează-ţi că eşti un artist;
- *Încetează să îţi mai imaginezi posibilele întâmplări negative!!!
- Există trei tipuri de blocaje, adică de elemente care dăunează dezvoltării spiritului uman: logice, emoţionale, etice. *Blocajele etice sunt acele idei preconcepute de genul „Fără sudoare nu iese muncă!”, şi aceste idei te limitează. Şi unele dogme religioase pot fi considerate blocaje etice, deoarece insuflă sentimentul nimicniciei, al autoblamării, ucid respectul de sine;
- Convingerile toxice sunt orice idei care ridiculizează şi paralizează spiritul uman, împiedicându-l astfel să se dezvolte sănătos şi plin de bucuria vieţii;
- Critica este un obstacol în calea învăţării! Dacă cineva învaţă totuşi, reuşeşte ÎN CIUDA criticilor, şi NU DATORITĂ criticilor!
- Dacă nu îţi faci un prieten din eşecuri, nu vei excela niciodată!
- Trăieşte bine, asta-i cea mai bună răzbunare!
- „Succesul răsunător este cea mai bună răzbunare.” (Frank Sinatra)
- În creier, emisfera stângă este cea logică, verbală, a gândirii directe, atentă la detalii; emisfera dreaptă este cea metaforică, imaginativă, sintetizatoare, intuitivă;
- Respiraţia predominant pe nara stângă sugerează faptul că gândirea este axată în momentul respectiv pe ciclul interior;
- Cheia accelerării abilităţilor este să scăpăm de blocaje;
- Învăţarea rapidă, în general, reprezintă orice sistem de învăţare accelerată care: îndepărtează stresul, maximizează memoria şi potenţialul, funcţionează atât la nivelul conştient, cât şi la cel subconştient, dezvoltă întreaga personalitate în mod global, sporeşte gradul de sănătate şi creativitate şi se realizează cu plăcere;
- METODĂ DE ÎNVĂŢARE A TEMELOR: relaxaţi-vă fizic şi mintal şi parcurgeţi notiţele timp de 10 minute maximum. Repetaţi înainte de a merge la culcare, în seara când aţi asistat la cursuri, a doua zi, apoi peste 2 zile şi a patra oară cu 24 de ore înainte de următoarea lecţie. Acest program de recapitulare este ideal pentru orice tip de lecţii;

Nutriţie:
· Lecitina şi colina se găsesc în albuşul de ou, în peşte şi carne slabă de vită, în grâu şi boabe de soia;
· Sfat: ia lecitină cu o oră şi jumătate (90’) înainte de evenimentul la care vrei să te descurci cu succes, deoarece lecitina are efect maxim la 90 de minute după ce a fost ingerată;
· Varianta cea mai puternică este lecitina cu fosfatidilcolină;
· L-fenilalanina, o substanţă foarte importantă pentru creier, se găseşte în brânză, lapte, ouă şi cărnuri;
· Norepinefrina este o substanţă produsă de creier, care joacă un rol major în învăţare, memorie şi concentrare, uşurarea depresiei şi stresului;
· L-fenilalanina se găseşte în toate mâncărurile cu proteine şi o cantitate de 100-150 mg/zi de L-fenilalanină este ideală;
· L-tirozina este eficientă în ameliorarea stresului;
· Acidul glutamic este un aminoacid care se găseşte în cerealele integrale şi în boabele de soia; o cantitate de 1-4 g/zi de L-glutamină, un derivat al acidului glutamic, este ideală;
· Creierul foloseşte doar glucoză şi glutamină pentru a se hrăni;
· O cantitate de 120 mg/zi de Ginkgo Biloba este ideală;
· Octacosanolul se găseşte în germenii de grâu şi este util în afecţiuni ale creierului;
· Germaniu – imunostimulent, împreună cu oxigenul ajută mult creierul. Se găseşte în usturoi, plante de năsturel, arpacaş, aloe, ginseng;
· Peroxidul de Magneziu şi ozonul sunt folosite pentru hiperoxigenarea creierului;
· Nootropicele îmbunătăţesc atenţia şi învăţarea (Piracetam);
· Hidergină;
· Zn, Mg, Fe – esenţiale pentru funcţionarea optimă a creierului;
· Vitamina C creşte IQ-ul şi e esenţială pentru corp;
· Vitamine care ajută memoria şi capacitatea de gândire abstractă: A, complexul B, C, E;
· Algele reprezintă soluţia verde, spirulina este foarte indicată;

Exerciţii pentru dobândirea stării potrivite procesului de învăţare rapidă şi pentru relaxare:
1. Detonatorii stresului în 7 minute (exerciţii de transformare a stresului în energie)
- exerciţiu de evacuare rapidă a tensiunii: în picioare, cu tălpile puţin depărtate, inhalează pe nas, în timp ce îţi închipui că inspiri aerul prin degetele de la picioare şi că umfli un balon gigantic, aflat în abdomen. Fă acest lucru inspirând încet, cât numeri până la 8. Ţine în tine acel balon mare de aer timp de 4 timpi, apoi expiră şi dezumflă balonul cât numeri până la 8. Rămâi golit cât numeri până la 4. Relaxează-te, apoi repetă întreaga operaţiune de 4 sau de 5 ori;
- Zborul Vulturului (foloseşte chakrele minore sau centrii energetici din palme şi de la sub braţ): stai în picioare cu tălpile foarte îndepărtate din şolduri, braţele să atârne de voie. Sau stai pe scaun, cu tălpile lipite de podea şi palmele în poală. Gura închisă, inhalează pe nas, concentrându-te asupra palmelor. Închipuie-ţi că respiri prin palme şi trage-ţi respiraţia dinspre palme spre adânciturile coatelor, cât numeri până la 4 (exersând vei începe să simţi un flux de energie). Apoi, ţine-ţi respiraţia cât numeri până la 2, pe urmă expiră, numărând până la 6, închipuindu-ţi cum aerul coboară dinspre încheieturile coatelor şi cum iese prin palme. Ţine-ţi plămânii goliţii doi timpi şi repetă întreaga operaţie. Fă acest lucru o perioadă şi te vei simţi mai uşurat, într-un fel, înălţat;
- exerciţiu în timpul mersului, sporeşte coordonarea şi creşţe vitalitatea: inspiră prin palme cât faci doi paşi, apoi expiră, golind aerul afară din palme, alţi doi paşi, asigurându-te că păşeşti cu piciorul stâng şi că acestuia îi corespunde mâna dreaptă, în timp ce piciorului drept îi corespunde mâna stângă;
- exerciţiu pentru trezire: stai întins pe spate, respiră obişnuit, dar, în loc să-ţi ţii respiraţia, imaginează-ţi-o cum curge în sus, spre ochi, înainte de a expira;
- exerciţiu pentru situaţiile de supraaglomerare sau înainte de a lua o decizie importantă, oxigenează creierul, relaxează tensiunea musculară, stimulează tiroida şi arterele carotide: respiră adânc, inhalând pe nas, ţine-ţi respiraţia şi mişcă-ţi capul înainte şi înapoi de 4 ori, ca şi când ai zice da. Expiră, înspiră adânc, din nou, şi mişcă-ţi capul, de astă dată ca şi când ai zice nu, tot de 4 ori. Întoarce-ţi capul spre stânga, de parcă ai vrea să vezi ce-i în spate. Apoi spre dreapta;
- urmează-ţi respiraţia, inspiră şi expiră;
2. Reflexul de Liniştire: conştientizează că eşti tensionat. Spune-ţi: „Minte alertă, corp relaxat”. Zâmbeşte, luminează-te în interior pentru a-ţi relaxa faţa. Relaxează-ţi fălcile. Inhalează cât numeri până la 3, închipuindu-ţi că aerul vine în sus prin tălpile picioarelor, apoi mai sus, prin picioare, până în abdomen şi stomac. Expiră. Lasă obrajii, limba şi umerii să amorţească, până ce simţi cum greutatea îţi părăseşte corpul;
3. Exerciţii Chi
- exerciţiu de stimulare a punctului shenque, aflat în zona buricului: apasă buricul cu degetul – poţi să o faci şi prin haine – masează-l, gâdilă-l. În acelaşi timp, cu ajutorul degetului arătător şi degetului mare de la cealaltă mână, masează două puncte „care sunt adânciturile mici, aflate chiar sub capetele din interior ale claviculelor”. După câteva secunde, inversează mâinile şi masează şi gâdilă un timp ceva mai lung;
- exerciţiu de stimulare a punctului rezhong, aflat exact la mijlocul distanţei dintre vârful nasului şi centrul buzei superioare: înainte de un discurs sau când întocmim în scris o compunere, apasă şi gâdilă punctul respectiv cu un deget. În acelaşi timp, să folosim un deget de la cealaltă mână şi să frecăm capătul osos al şirei spinării. Din nou, după câteva clipe, să inversăm mâinile şi să repetăm operaţiunea;
4. Exerciţiu pentru echilibrarea celor 2 emisfere înainte de învăţare: inspiră din abdomen câteva minute. Apoi poziţionează-ţi mâna astfel încât să poţi să îţi astupi fiecare nară sau pe amândouă o dată. Ţine în sus degetul mare şî ultimele 2 degete ale mâinii, îndoaie degetele mijlocii, să nu stea în cale. Astupă nara dreaptă şi răsuflă lung, încet, uşor, cu cea stângă. Inversează presiunea şi expiră prin nara dreaptă. Repetă de 3 ori. Apoi inversează-le pentru alt ciclu de trei. Pune-ţi mâinile în poală şi mai respiră de 3 ori adânc, lent. Apoi „palmează-ţi” ochii cu mâinile un minut, în timp ce continui să respiri din abdomen;
5. Exerciţiu pentru echilibrarea şi îmbunătăţirea comunicării dintre emisfere: respiră adânc, relaxant şi închide ochii. Priveşte în stânga şi închipuie-ţi litera A. Apoi priveşte în dreapta şi închipuie-ţi numărul 1. Priveşte în stânga şi închipuie-ţi că vezi litera B, apoi spre stânga şi vezi cifra 2. Continuă până ajungi la Z pe stânga, respectiv, la 26 pe dreapta. Apoi inversează procesul (în stânga cifrele, în dreapta literele)

Exerciţii de stimulare mentală:
1. Hărţile mentale
- folosite în audierea unei lecturi, la citire, la concentrarea ideilor pentru a scrie o teză, în organizarea unui subiect, în concentrarea asupra propriilor ţeluri şi aspiraţii. Oferă un sprijin în plus când vine vremea să ne reamintim informaţiile;
- harta luminează mintea mai repede decât o listă, pentru că este un desen. Învăţăm mai repede şi ne reamintim mai multă vreme ceea ce putem vizualiza;
- metodă: pune subiectul în centru, ca pe un soare, şi lasă universul lui de idei să se ramifice. Colorează diferit zonele, trasează ramura principală, adaugă mici caricaturi sau desene;
- metodă pentru formarea imaginilor în minte la pagina 140;
2. Exerciţiu pentru reducerea timpului de citire intensivă: înainte de a începe să citeşti, cere o imagine care „într-un fel să lege tot ceea ce se află în această lucrare şi astfel totul să capete înţeles pentru mine”.
3. Exerciţiu de eliberare de blocajele din faţa învăţării:
- fii conştient că ele există;
- întreabă-te dacă nu cumva împlinesc o nevoie. Dacă este aşa, găseşte altă cale de satisfacere a acesteia;
- schimbă atitudinea limitatoare. Cu răbdare, fără a da sentinţe, sădeşte ferm o structură pozitivă, folosind afirmaţii, sugestii, scenarii imaginative, experienţe confirmatoare;
- aşteaptă-te să ai rezultate, dar nu peste noapte;
4. Exerciţiu pentru energizarea rapidă a emisferei stângi: apasă degetul pe nara stângă şi respiră profund pe dreapta;
5. Exerciţiu pregătitor pentru un discurs: Închipuie-te în sală. Vizualizează imaginile, sunetele, mirosurile, în timp ce audienţa se pregăteşte. Vezi şi simte cu ce eşti îmbrăcat şi găseşte-ţi un loc comod pe podium. Încearcă să simţi nerăbdarea de a împătăşi acestor oameni interesanţi tot ceea ce ştii. Când începi să vorbeşti, trebuie să simţi cât eşti de calm şi de concentrat. Prinde privirea unei persoane atente, din rândul 3 sau 4, şi închipuie-ţi că-i vorbeşti ca unui prieten. Aminteşte-ţi câteva puncte majore ale discursului. Nu căuta cuvinte dinainte memorate, ci simte cum îţi vin cu uşurinţă, cu putere, pe măsură ce ai nevoie de ele, presărate cu imagini şi chiar cu o glumă-două. Nu prinde rădăcini pe loc. Închipuie-ţi că te mişti şi faci gesturi fireşti. Poţi simţi că fluxul memoriei îţi oferă cu uşurinţă orice informaţii de care ai nevoie. Te vei simţi destul de încrezător încât să poţi spune: „Nu ştiu, dar voi afla” la o întrebare la care nu ai răspunsul. La sfârşit, ascultă aplauzele entuziaste; strânge mâinile care ţi se întind în timp ce cobori de pe podium;
- sădeşte-ţi „amintiri viitoare” timp de 10 până la 15 minute, o dată sau de două ori pe zi;

CEI 4 PAŞI CARE DUC LA ATINGEREA STĂRII OPTIME PENTRU ÎNVĂŢARE

1) Elimină din corp orice formă de stres şi tensiune.
2) Calmează-ţi şi reîmprospătează-ţi mintea, eliminând grijile şi temerile.
3) Aminteşte-ţi de o întâmplare din viaţă când ai avut o reuşită şi permite emoţiilor pozitive, de bucurie şi triumf, să circule prin interiorul tău şi să se întrepătrundă cu situaţia actuală de învăţare.
4) Respiră după scheme care permit creşterea fluxului de oxigen spre creier şi care ajută la sincronizarea emisferelor cerebrale.

Carti citite in 2007: Huliganii

... de Mircea Eliade

„Sărăcia e umilitoare şi când iubeşti… E o stare de larvă, o stare extraumană, pre-naturală, cum spunea nu ştiu cine…” (Dinu Paşalega – materialist)

„Câte talente zac pretutindeni, neştiute de nimeni, reflecta Dinu. Ce oameni excepţionali trec pe lângă noi, anonimi, şi noi admirăm prosteşte atâţia neghiobi, numai pentru că le-a popularizat numele politica şi literatura…” (Despre admiraţie)

„Să laşi pe un copil nemernic ca Lucu să se culce cu Luiza!... Să o vezi cât e de umilită, şi dezgustată de acest tânăr cretin – şi să nu faci o încercare de a o cuceri, să te mulţumeşti cu mici convorbiri inteligente, să o priveşti cum se depărtează (poate se duce direct la el în cameră?...) să o doreşti nopţile, fără a îndrăzni nimic, nimic… Şi toate acestea pentru că celălalt e mai tânăr şi infinit mai frumos. Să-ţi fie teamă de a fi refuzat de o femeie pe care nu o vei mai întâlni apoi niciodată; să-ţi fie teamă că-ţi va râde în faţă de toată inteligenţa şi filozofia ta, pe care ai desfăşurat-o numai ca să-i atragi atenţia, numai ca să-ţi sapi un drum mai sigur spre carnea ei…Şi-atunci să te resemnezi stupid, să-ţi continui discuţiile inteligente, prefăcându-te că nu te interesează nici Luiza, nici celelalte trupuri crescute sub soare. Să-ţi creezi o mică glorie şi o mică profesiune din inteligenţă, să fii admirat de femei pentru memoria şi pentru spiritul tău critic; şi să nu faci nici un alt gest, un gest bărbătesc, de teamă că vei fi refuzat şi vei cădea ridicol de pe piedestalul tău superior…” (condiţia intelectualului introvertit)

„Nu accepta nici un şantaj, nu te îndupleca în faţa nici unei suferinţe. Amorul e o invenţie feminină; lasă femeile să sufere cât vor; cine le-a pus să descopere această jucărie drăcească? Nu uita lucrul acesta: tu nu ai nici o obligaţie, eşti liber, eşti stăpân. Restul e literatură sau şantaj. Spune-ţi în fiecare zi: peste bord cu Anişoara, peste bord cu ea!...” (Alexandru Pleşa despre femei)

„Există un singur debut fertil în viaţă; experienţa huliganică. Să nu respecţi nimic, să nu crezi decât în tine, în tinereţea ta, în biologia ta, dacă vrei… Cine nu debutează aşa, faţă de el însuşi sau faţă de lume, - nu va crea nimic. Să poţi uita adevărurile, să ai atâta viaţă în tine încât adevărurile să nu te poată pătrunde nici intimida – iată vocaţia de huligan…” (experienţa huliganică)

„Ţi-am zis că nu mă intimidează nici o etichetă, adică nici un şantaj. Eu sunt şi rămân aşa cum vreau eu să fiu. Pot călca orice lege, în afară de legea fiinţei mele, pe care n-o cunosc decât eu… Dar nici un şantaj nu poate avea priză asupră-mi. Nu mă las şantajat nici de milă, nici de prieteni, nici de cuvântul dat. Toată lumea modernă sucombă în faţa unui asemenea şantaj. Toţi tremură când li se spune: 'Nu eşti uman, nu eşti nou, nu eşti bun, nu eşti ca X, nu eşti ca Y!' Eu am trecut de mult peste asemenea superstiţii. Am zvârlit de mult vechiturile acestea peste bord. Peste bord cu ele, peste bord!... Rămân ceea ce, nu mai poţi dumneata, după cum singur mi-ai mărturisit-o, rămân un perfect huligan…” (huliganismul în viziunea lui Alexandru Pleşa)

Carti citite in 2007: Zorba Grecul

... de Nikos Kazantzakis

Această carte a reprezentat o revelaţie pentru mine, în primul rând pentru forţa vitală pe care o emană, în al doilea rând pentru că în fascinantul personaj Zorbas l-am regăsit pe tatăl meu, un Zorbas român şi în al treilea rând pentru că am dobândit o nouă direcţie de gândire în urma lecturării acestei opere literare. Ediţia de la Humanitas merită toate laudele din punct de vedere tipografic şi al textului. Cartea te îndeamnă să o citeşti chiar şi prin formatul ei grafic de excepţie, fără greşeli ortografice în textul extrem de bine tradus, prin foile albe şi de calitate, prin coperta strălucitoare şi îngrijită.

„A prelungi despărţirea de cei dragi este otravă curată; mai bine să o tai dintr-o lovitură şi să rămâi iarăşi singur de tot, în starea firească a omului, singurătatea.”
„De lucrat pot să îţi lucrez cât pofteşti. Sunt robul tău. Dar cu santuri e altă treabă, ţi-am zis. E ca o fiară, vrea libertate. De-oi avea chef, o să-ţi cânt. Şi-o să joc şi zebetiko şi hasapiko şi pentozali – da’ trebuie, la naiba, să am chef!”
„În mintea lui Zorbas, modernul devenise străvechi, într-atât îl depăşise în sinea lui. În mintea lui telegraful şi vaporul şi calea ferată şi morala curentă şi patria şi religia însemnau vechituri de aruncat la gunoi. Sufletul lui o luase cu mult înaintea lumii.”
„Omu’ e fiară la tinereţe, aia e, fiară sălbatică mâncătoare de oameni!”
„Niciodată să nu umbli cu jumătăţi de măsură – pricepuşi ce vreau să zic, ai?”
„Trecui, cred, de şaizeci de ani, dar dac-oi apuca o sută, nici că o să-mi pese. O să ţin şi-atunci o oglinjoară-n buzunar şi-o să vânez neamul muieresc.”
„Omul e o brută, află de la mine! Exclamă şi izbi cu bastonul în pietre. O brută cum nu s-a pomenit. Domnia ta n-are de un’ să ştie, ţi-au venit toate de-a gata, ca pe tavă. Da’ ia întreabă-mă şi pe mine: e brută, ţi-o spun eu! I-ai făcut rău? Te respectă şi tremură de frica ta. I-ai făcut bine? Îţi scoate ochii! Ţine-l cât poţi la distanţă, stăpâne! Să nu le dai curaj oamenilor, să nu le spui că toţi suntem la fel, că toţi avem aceleaşi drepturi; fin’că pe dată o să ţi se urce-n cap, o să-ţi smulgă pâinea şi-o să ajungi muritor de foame. Ţine-l la distanţă, stăpâne, crede-mă, că-ţi vreau doar binele.”
„Eu, unu’, îţi spun drept, cu cât îmbătrânesc, sunt mai sălbatic. Nu mă dau bătut cu una cu două, vreau să-i vin lumii de hac!”
„Eu unu’, să nu râzi, stăpâne, mi-l închipui pe Dumnezeu leit ca mine. Doar un pic mai înalt, mai puternic, mai trăsnit; şi, fireşte, nemuritor. Stă huzurind pe piei de oaie cu lână aurie şi baraca lui e cerul întreg. Nu-i făcută din bidoane de gaz, ca a noastră, ci din nori. În mâna dreaptă nu ţine nici o sabie, nici un cântar, astea-s unelte de ucigaşi şi băcani; Dumnezeu ţine un burete uriaş îmbibat cu apă, ca norul de ploaie. În dreapta lui se află Raiul, în stânga Iadul. Vine bietul suflet, ca un firicel, fiindcă şi-a pierdut trupul, şi tremură tot. Dumnezeu îl măsoară cu privirea şi râde pe sub mustăţi. Da’ face pe niznaiul. 'Ia vin’ aici, îi zice cu glasul îngroşat, vin’ aici, blestematule!' Şi începe ancheta. Sufletul îi cade la picioare. 'Aoleu! Îi strigă. Am păcătuit, Doamne!' Şi dă-i şi-nşiră, de crezi că nu se mai opreşte. Da’ Dumnezeu se plictiseşte, boscorodeşte: 'Taci odată, îi strigă, m-ai asurzit.' Şi paf! Dă una cu buretele şi şterge toate păcatele. 'Treci în Rai! Îi zice. Petre, bagă-l şi p-ăsta-năuntru, sărăcuţul!' Fin’că trebuie să ştii, stăpâne, că Dumnezeu este un domn; asta va să zică nobleţea: să ierţi!”
„Dacă o muiere doarme singură, noi, toţi bărbaţii suntem de vină. Într-o bună zi, la Judecata de Apoi, toţi o să dăm socoteală (…) Vai de bărbatul care ar fi putut să se culce c-o muiere şi n-a făcut-o; vai de muierea care-ar fi putut să se culce c-un bărbat şi n-a făcut-o!”
„Cine a făcut oare labirintul acesta al nesiguranţei, templu al vanităţii, urcior plin cu păcate, ogor semănat cu ierburile vrajbei, gura asta de Iad, coşul acesta ticsit de viclenii, otrava asta ce seamănă a miere, lanţul acesta care leagă muritorii de lume – femeia?”
„Spune-mi ce iese din ce mănânci, ca să-ţi spun cine eşti!”
„Dorul tulbure al inimii, plin de ţărână şi seminţe, devenise joc intelectual steril şi arhitectură vaporoasă.”
„(…) ticăloasele de muieri au nas umed, ca nişte căţele, şi-adulmecă pe dată cine le doreşte şi cui i-e scârbă de ele.”
„Aşa se eliberează omul, ascultă-mă pe mine, aşa se eliberează – îmbuibându-se şi nu călugărindu-se. Mă, cum naibii să scapi de drac dacă nu te faci frate cu el?”
„Mare, muiere, vin, treabă berechet! Să te-avânţi în toate cu-nfocare! Să ai treabă, vin, amor şi să nu-ţi fie teamă nici de Dumnezeu, nici de dracu’! Asta înseamnă să fii tânăr!”
„Am furat, am ucis, m-am culcat cu o droaie de muieri! Am călcat multe porunci; câte-s? Zece? (…) Şi totuşi, de-o fi existând Dumnezeu, nu mi-e câtuşi de puţin teamă să mă prezint în faţa dumnealui. Nu ştiu cum să-ţi spun ca să-nţelegi, da’ toate astea cred că nu fac doi bani. Se coboară acu’ Dumnezeu să-şi piardă vremea cu nişte viermi ai pământului şi să le ţină socoteala ce fac? Şi să se mânie, să-njure, să-şi strice liniştea fin’că, uite, am călcat strâmb, am călcat perechea viermelui de lângă noi şi-am mâncat un pic de carne miercurea şi vinerea! Uf, afurisiţi să fiţi alde burtă-verde!”
„Iadul murea şi renăştea în fiecare clipă, precum viaţa. De mii de ani tinerii şi tinerele jucau sub pomi abia înfrunziţi – salcâmi, brazi, stejari, platani şi curmali – şi vor juca încă mii de ani, cu feţele aprinse de dorinţă. Feţele se schimbă, unele se întorc în pământ, altele le iau locul. Dar esenţa, Unul, va rămâne întotdeauna aceeaşi. Un dansator pătimaş, de douăzeci de ani, jucând întruna, nemuritor.”„Mă, ce maşinărie e omul! Îi dai pâine, vin, peşte, ridichi şi ies oftaturi, râsete şi vise. Uzină, nu altceva!”

Carti citite in 2007: Unsprezece minute

... de Paulo Coelho

„Viaţa este foarte rapidă; îi face pe oameni să treacă de la cer la infern în câteva secunde.”

„Pot alege între a fi o victimă a lumii sau o aventurieră în căutarea comorii sale. Totul ţine de felul cum îmi voi privi viaţa.”

„Unsprezece minute. Lumea gravita în jurul a ceva ce dura doar unsprezece minute.
Şi din cauza acestor unsprezece minute dintr-o zi de douăzeci şi patru de ore (admiţând că toţi fac dragoste cu soţiile lor în fiecare zi, ceea ce era o adevărată absurditate şi o minciună totală), ei se căsătoreau, întreţineau o familie, suportau plânsetul copiilor, se dădeau de ceasul morţii ca să se justifice când ajungeau târziu acasă, se uitau la zeci, sute de alte femei cu care le-ar fi plăcut să se plimbe în jurul lacului din Geneva, îşi cumpărau haine scumpe pentru ei, rochii încă şi mai scumpe pentru ele, plăteau prostituate ca să compenseze ceea ce le lipsea, susţineau o uriaşă industrie de cosmetice, diete, gimnastică, pornografie, putere — şi când se întâlneau cu alţi bărbaţi, contrar legendei, nu vorbeau niciodată despre femei. Discutau despre funcţii, bani şi sport. Era ceva putred cu civilizaţia; şi nu era vorba despre despădurirea Amazoniei, stratul de ozon, dispariţia urşilor panda, fumatul, alimentele cancerigene, situaţia din penitenciare, cum urlau ziarele. Era exact domeniul în care lucra ea: sexul.”

„Şi fiinţa umană poate îndura o săptămână de sete, două săptămâni de foame, mulţi ani fără acoperiş, dar singurătatea nu o poate îndura.”

„… oamenii au nevoie să creadă ca să-şi dea un sens vieţii lor.”

„După atîta convieţuire cu persoanele care vin aici, ajung la concluzia că sexul poate fi utilizat ca oricare alt drog: ca să fugi de realitate, ca să-ţi uiţi problemele, ca să te relaxezi. Şi, ca toate drogurile, e o practică nocivă şi distrugătoare.”

„Sexul este arta de a controla lipsa de control.”

„clienţii ştiu că trebuie să plătească pentru ceea ce ar trebui să aibă gratis, şi asta e deprimant. Femeile ştiu că trebuie să vândă ceea ce ar prefera să dăruiască doar din plăcere şi afecţiune, şi asta e distructiv.”„Tot ce este contra naturii, contra dorinţelor noastre celor mai intime, toate acestea sunt anormale din punctul nostru de vedere, deşi din punctul de vedere al lui Dumnezeu par o aberaţie. Ne căutăm infernul, ne trebuie milenii ca să-l construim şi, după multă strădanie, putem trăi acum în cel mai rău chip cu putinţă.”

7 minute care iti pot schimba viata !

Memoriul lui Dumnezeu adresat umanitatii, text de Og Mandino, din cartea "Cel mai mare miracol din lume". Reprezentarea 3D confera o puternica incarcatura emotionala, iar vocea grava a lectorului este absolut superba.
7 minute care iti pot schimba viata !
http://www.youtube.com/watch?v=6QjnVePiDTk

Colţul de Psihologie Socială (2)Scurtă lecţie de viaţă

1. Niciodată să nu subestimaţi efectul unei acţiuni, al unui gest sau al unui cuvânt!
2. Concentraţi-vă şi încercaţi să realizaţi lucruri bune, nu mari. Calitatea este mult mai importantă decât cantitatea.
3. Încercaţi să deveniţi un exemplu demn de urmat pentru ceilalţi!
4. Păziţi-vă de încurcături prea mari. Ele vă împiedică să realizaţi ceea ce v-aţi dorit şi vă întârzie planurile.
5. Priviţi-i pe ceilalţi în ochi, indiferent de situaţie şi de natura discuţiilor pe care le aveţi cu ei.
6. Nu renunţaţi la planurile pe care le aveţi, nici la vise, chiar dacă uneori se pare că nu mai aveţi nici o şansă. Minuni se întâmplă zilnic.
7. Să nu regretaţi niciodată ceea ce aţi făcut, ci mai curând ceea ce nu aţi reuşit să faceţi.
8. Uimiţi-i pe ceilalţi cu energia şi optimismul dumneavoastră.
9. Nu spulberaţi vreodată speranţa celor din jur. Este posibil ca speranţa să fie singurul lucru pe care îl au.
10. Nu subestimaţi niciodată puterea de a vă schimba. Să nu credeţi niciodată că acest lucru nu este posibil.
11. Nu pierdeţi timpul şi nu ezitaţi să spuneţi celor dragi cât de mult îi iubiţi.
12. Evaluaţi-vă după propriile dumneavoastră standarde şi nu după ale celorlalţi.
13. Luaţi singuri deciziile importante. Ceilalţi vă pot ajuta, dar nu pot decide în locul dumneavoastră.
14. Nu vă entuziasmaţi prea tare atunci când aveţi succes, dar nici nu vă cereţi scuze pentru asta.
15. Nu vă fie frică să spuneţi „nu ştiu” sau să recunoaşteţi deschis „am greşit”.

Colţul de Psihologie Socială (1) Care este valoarea noastră?

Stima de Sine în procesul comunicării

Stima de Sine este un concept psihologic care este strâns legat de capacitatea noastră de a ne recepta şi evalua corect valoarea.

Reguli:
1) Ne putem estima propria valoare, numai comparându-ne cu cei din jurul nostru.
2) Pentru a afla măsura valorii noastre trebuie să cunoaştem aprecierile şi referinţele celorlalţi despre noi.
3) Întotdeauna primim aceste aprecieri în procesul comunicării.
4) Atât timp cât considerăm că în mesajul partenerului de discuţie se ascunde o părere pozitivă, ne concentrăm asupra mesajului în sine. Dacă bănuim că vom afla o părere negativă, ne concentrăm mai mult asupra partenerului de discuţie, decât asupra mesajului propriu-zis.
5) Întotdeauna când sentimentul stimei de sine este lezat, are de suferit comunicarea. Deci a comunica eficient înseamnă a respecta sentimentul stimei de sine al celuilalt.
6) A comunica eficient înseamnă a nu desconsidera trebuinţele celorlalţi.
7) A comunica eficient înseamnă a-l motiva corect pe interlocutorul nostru.
8) A comunica eficient înseamnă a nu răspunde la reacţiile de apărare ale interlocutorului cu propriile reacţii de apărare.
9) Adoptând o atitudine binevoitoare, permisivă, îl ajutăm pe interlocutor să-şi amelioreze sau să-şi conserve sentimentul stimei de sine periclitat sau nu, situaţie care face posibilă continuarea comunicării.
10) Cu cât există mai mult balast, cu atât comunicarea devine mai greoaie.

Moare câte puţin...

Acest text îmi aduce aminte cât de idiot sunt în clipele de tristeţe şi deprimare, mă face să văd că faţa cea importantă a vieţii este cea bună şi frumoasă...

Moare câte puţin
cel ce se transformă în sclavul obişnuinţei, cel ce nu călătoreşte, cel ce nu citeşte, cel ce nu ştie să asculte muzica…
Cel ce nu caută harul din el însuşi.

Moare câte puţin
cel ce evită pasiunea, cel ce îşi distruge dragostea, cel ce nu se lasă ajutat...
Cel ce evită emoţiile ce învaţă ochii să strălucească, oftatul să surâdă şi sufletul să vibreze.

Moare câte puţin
cel ce nu îşi schimbă existenţa, cel ce nu vrea să construiască ceva nou, cel ce nu vorbeşte cu oamenii pe care nu îi cunoaşte…
Cel ce îşi petrece zilele plângându-şi de milă şi detestând ploaia ce nu se mai opreşte,
cel ce abandonează un proiect înainte de a-l fi început, cel ce nu întreabă de frică să nu se facă de râs,cel ce nu răspunde chiar dacă are un răspuns.

Moare câte puţin
cel ce nu riscă certitudinea pentru incertitudine pentru a-şi îndeplini un vis…

Moare câte puţin
cel ce evită moartea câte puţin doar amintindu-şi întotdeauna că „a fi viu” cere un efort mai mare decât simplul fapt de a respira.

Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la soare!
Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul!
Dacă va fi să plângi, plângi de bucurie!
Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale!
Dacă va fi să furi, fură o sărutare!
Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frica!
Dacă va fi să simţi foame, simte foamea de iubire!

Dacă va fi să doreşti să fii fericit, doreşte-ţi în fiecare zi!
Totul depinde de tine!!!

după un text de Pablo Neruda

Literatura de băşcălie (3)

Vraciul cui o fi

Tare bine e la şcoală… În pauze ieşim în curte, ne plimbăm prin şcoală, la ore ne înţelegem perfect cu profesorii, lecţii uşoare…

Hm… e greu de tot să îţi imaginezi aşa ceva. Doar o minte bolnavă ar putea crede acestea…
Băşcăleala continuă… Se mai agravează, se mai ameliorează… Dar important este că are continuitate.

Pentru prima dată am văzut ceva dinamic la ora de Română: profesoara a luat cartea pe care o citea Mărguţă în oră, „Romeo şi Julieta” de Shakespeare, şi a trântit-o de altă bancă. Prea violent! Uite că şi ora de Română poate fi dinamică, dar într-un sens negativ prin excelenţă.
În ce condiţii de stres pot scrie… parcă aş copia la matematică, aşa mă simt… Naşpa senzaţie mă furnică în spate, mă dor ochii, mă dor braţele ce acoperă lecţia ce lipseşte. Prea tare să nu scrii nimic la ora de Română când se predă…

Of! Ce durere de cap! Profesoara se tot plimbă prin clasă, determinându-mă să ascund „adevărul”. Acum observ cu câtă atenţie participă unii la oră… Mărguţă se scobeşte în nas, Bogi se scarpină, Alexandra butonează telefonul lui Serge. Oare câţi kilometri parcurge profesoara într-o zi de lucru plină? Acum dă în marşarier… :O Mă, eu am de obiectat că nu are sacou. Noi de ce suntem obligaţi să purtăm? Că oricum nu o facem…

Gata o oră! Prea tâmpit timp pierdut degeaba cu o atletă tristă…

P.S. Cronica unei ore de Română, iunie 2006.

Literatura de băşcălie (2)

Tezele (Viaţa ca ceva care este ca cacaoa)

Urăăă! Ne-a adus tezele!
Eu mă bucur, dar stai să văd ce note se iau prin clasă...
Hai, mă, că se iau note faine...
Oa-ha-ha! Cică Bogdan are 5 points from 10.
Aplauze! Iuly are 9.
Hm... Tezele nu prea sunt poetice... Nu prea ai ce să scrii despre ele...

Ia uite! Mărguţă se ceartă cu profa de Română pentru notă. „Tocilar!” zice Ana. Se discută aprins pe marginea lucrărilor. Argumente, contraziceri. Sergiu a luat 9. Super! Avea nevoie de o notă bună.

Hazoasă treabă! Majoritatea tezelor sună a analize literare savante.

Să facem linişte... Ana vrea să fie ascultată... din Moromete... barim de-ar fi cel din trupă...
Alexandra şi Mirela îmi ştuduiesc cu atenţie lucrarea... 9,50... mă lasă rece, deoarece nu prea are valoare pentru mine nota asta... să fi fost la un obiect care conta pentru sufleţelul meu aş fi sărit în... sus, de bucurie! Dar mai mult ca nota contează părerea. Dacă profa crede că sunt un xerox de idei, I don’t give a fuck! Oricum, mă interesează doar ce crede diriga, şi mă doare mult nepăsarea ei...

Teza mea e pasată de la unul la altul prin clasă. Ma mir şi eu ca idiotu’ de propria-mi teză ca să fac oleacă de show... dar vremea asta de afară mă scoate spiritual afară din clasă.

Bla-bla-bla-ul ăsta de Română, Mâra, Moroşmeţul, Viaţa la rurală, mă seacă de liniştea pe care tot încerc să mi-o impun. Băşcăleala ca mod de trai îmi face plăcere, însă nu mi-o şi aduce.
Aceeaşi poiană a lui Iocan, acum, la ora 12:32. Oare de ce folos ne putem împărtăşi participând la asemenea discuţii sterile? Aş milita pentru libertatea de a-ţi face după bunul simţ cultura literară, dacă nu aş şti că doar obligat înveţi, indiferent de vârstă. Iar obligaţia poate fi şi spirituală, privită ca o nevoie de cunoaştere.

Tocmai acum Sergiu citeşte ultimele două paragrafe din geniala mea lucrare şi râde citind următoarele: „De ce râzi?”.

Iarăşi din nou i-a tăiat profa maiul lui Ana. Moromete e altul în viziunea ei ;)

Poate dacă aveam şi eu telefon cu ecran color, aceste rânduri nu ar mai fi existat.
Uite, aş putea să scriu atâtea lucruri care să pornească certuri şi supărări... Mă întreb cum ar fi dacă aş face-o... Dulce autodistrugere...

Flash ori doarme, ori meditează? Ei, aş! Nicidecum, variantele sunt: ori programează, else e defect... Oare ce e mai grav: moartea gândirii sau gândirea morţii?

„ FORTZA RAPID ! ” scrie Alina şi mâzgăleşte Iuly.
Vlad a terminat de copiat lecţiile la Geografie.

Începe predarea... Ultimul berevoi...

P.S. Cronica unei ore de Română, mai 2006.

Literatura de băşcălie (1)

„Alege modalitatea să caracterizezi şi care sunt trăsăturile”

Mirela a fost ascultată destul de mult timp şi a luat 7... Acuma s-a luat de Dominte şi îl cam pune în dificultate. „Moromete este capul familiei...” Ştii că are dreptate? O, da! A rămas cu dată şi şi-a făcut şi tema. Următorul condamnat! Rumoare în clasă. Silviu dă din cap pe ritmul muzicii, Alina citeşte „Şatra” de Zaharia Stancu, Iuly îşi înfrumuseţează grafitti-ul cu Steaua, de pe banca asta greţoasă.

Ce tare! Acum e ascultat şi Flash. La fel de comic ca întotdeauna. Imprecaţia lui Silviu a fost auzită de toată clasă, dar numai eu am râs.

Acuma se leagă de poiana lui Iocan. Flash e varză. Ionuţ vrea să dea un citat. Iuly ascultă „Surender” de la Activ. Mă uit la fete şi nu mă gândesc la nimic. Hm... viaţa ca un spectacol... Elevul de servici ne mai ocupă 3 minute din oră, notând absenţii. A plecat... Acuma Silviu dă din mâini şi fredonează. Ce tare!!! Mai destinde atmosfera... este 10:28.

Vine şi durerea notelor. Scandal mare cu notele astea... Le şi negociem...
În afară de cel ascultat, acum Ionuţ, mai nimeni nu e la oră cu mintea. E destul de linişte... Ciudat! De fapt, e normal, lipsesc dinamii... mai ales unul...

Mamă, ce oră plictisitoare mi-am ales să descriu... Îmi dau lacrimile de somn...
Penalizare!!! Silviu a fost întors la bancă!!! Chiar dacă „e urât să faci aşa ceva”, profa a făcut. Mai vrea să ne dea test ora viitoare!!! Să-mi bag pula, dar noi chiar dăm enşpe teste pe săptămână?! Nu de alta, dar nici eu nu mi-am învăţat şi nu vreau să îmi fut media de sanchi.

Să îmi dau palme!!! A venit subdirectoarea să ne verifice de sacouri... În 5 secunde, s-a făcut albastră clasa, cu câteva excepţii, însă nu a fost nimeni luat în vizor în mod deosebit. Ne-am pus şi ecusoanele... tâmpite marionete am devenit.
La o secundă după ce a plecat inspectoarea, s-a decolorat clasa...;)

Nicolae Iorga... Aaaa, cu poiana lui Iocan! Nu`ş ce treabă are Moromete cu Iorga, dar Vlad nu are treabă cu Moromete. Noroc de logoree, că asta te poate scăpa de note gheboase, adică tâmpite! Spion a dat drumul la casetofon; are banda bună, dar, mă scarpin şi mă întreb ce face când i se rupe... banda, bineînţeles!

Bag bigiorul, ceasurile îs 10:46, încă 4 minute şi vine pauza mare. Dar dacă dăm test după asta, serio că va fi naşpa.

Bă, da` ce linişte! Deci trebuie să ne placă să învăţăm Vasile Voiculescu, că la Moromete, profa zice suntem vărzărete.

Alexandru Dominte şi Vlad au fost decoraţi post-mortemul ăsta de oră.

P.S. Cronica unei ore de Română, 19 mai 2006. A treia oră.

Literatura de băşcălie

Această literatură de băşcălie reprezintă pentru mine modalitatea de a mă revolta împotriva unei realităţi foarte anoste şi banale, mijlocul prin care scot din realitate tot ceea ce are ea mai interesant şi mai demn de luat în seamă. Însă lucrurile interesante sunt - cel mai adesea - urâte, pentru că urâţenia îţi zgârie retina mai tare decât frumuseţea. Nu am nicidecum pretenţia că scriu într-adevăr literatură, fie ea şi numai de consum, ci am pretenţia de a îmi exprima, chiar şi necenzurat, părerea despre ceea ce se întâmplă în jurul meu.

Autobiografie

Nu ştiu cât de interesantă sau importantă mai este o autobiografie în prezent. Fiecare este ocupat de propriile sale probleme, de propria sa viaţă şi nu prea mai are timp şi chef să afle trecutul misterios şi îmbârligat al altei persoane. Şi totuşi eu sunt de părere că ar trebui să aflăm cât mai multe lucruri despre viaţa celorlalţi, despre sentimentele şi trăirile lor pentru că doar aşa ajungem să îi cunoaştem mai bine pe cei din jurul nostru şi să ne cunoaştem mai bine pe noi înşine. Ne cunoaştem mai bine doar comparându-ne cu mai multe persoane.