Ultimele dorinţe

Tocmai când credeam că nu voi mai vedea curând un film cu adevărat bun, am descoperit pe HBO o premieră, The Bucket List. Acest film îi are ca protagonişti pe doi bătrâni aflaţi în stadiul terminal al unei boli, interpretaţi de Morgan Freeman şi Jack Nicholson. Cel de-al doilea, un miliardar în dolari, găseşte lista cu "dorinţe înainte de moarte" a celui dintâi şi are ideea de a-şi înfăptui fiecare dorinţele înainte de moarte cu ajutorul averii sale. Un film emoţionant şi plin de înţelesuri adânci, un film revelator, un film care spune o poveste veche într-un mod extrem de original şi de amuzant: Fă în viaţă tot ceea ce ai visat vreodată, chiar dacă asta se întâmplă în pragul morţii.
Îl adaug în categoria filmelor care trebuie văzute într-o viaţă.

Lumea lui Dumnezeu

M-am hotarât să îmi public o mică parte din miile de fotografii făcute de-a lungul vremii, în ideea de a ilustra faptul că lumea aceasta este sub semnul lui Dumnezeu. Am postat si voi continua să postez albume de fotografii pe Share-a-Pic, intitulate mai mult sau mai puţin sugestiv, prin care să ilustrez ideea de mai sus. Vreau să prind o fărâmă din frumuseţea acestei lumi şi să transmit mesajul că o lume atât de frumoasă şi de complexă îl reflectă pe Dumnezeu. Albume:
God's World
God's Simple World
Divine Italy

Elsa y Fred

Elsa y Fred. Un film artistic pur şi simplu spectaculos, din punctual meu de vedere. Povestea de dragoste dintre Elsa, o bătrână în vârstă de 72 de ani, şi Fred, un văduv ipohondru de 78 de ani. Elsa reprezintă un personaj de excepţie, o bătrână care îşi trăieşte viaţa ca la 27 de ani, fără inhibiţii, fără să ia în seamă bolile de care suferă. Se îndrăgosteşte ca o adolescentă de Fred, noul său vecin, şi îl seduce. Între ei începe o relaţie ce naşte o iubire aproape adolescentină, culminată de împlinirea visului Elsei de a vedea Fontana di Trevi din Roma şi de a trăi scena din La dolce vita dintre Marcello Mastroianni şi Anita Eckberg.
E primul film pe care l-am vizionat practic fără subtitrare, deşi e în spaniolă şi am doar o traducere aproximativă în engleză a unei subtitrări portugheze… Nu am găsit subtitrare în engleză pe Internet, plus că există foarte puţine referiri la acest film. Ideea filmului şi jocul actoricesc al Elsei merită mult mai multe referinţe.
Acest film artistic merită văzut, merită cele două ore alocate lui şi durerea de cap pricinuită de urmărirea fişierului în paralel cu imaginile. Merită, pentru că ne învaţă câ bătrâneţea nu înseamnă moartea, că nu trebuie să ne temem de moarte, dar mai ales că nu trebuie să ne temem de viaţă, ci să trăim intens fiecare clipă. Elsa afirmă în cadrul unei discuţii cu medicul ei că este bine să se grăbească, pentru că nu mai are mult timp. În fapt nimeni dintre nu are mult timp, cu toate că este timp să facem tot ce ne propunem cu adevărat în sufletul nostru. Şi pentru că nu avem mult timp, trebuie să ne trăim intens viaţa, oricât de nebuneşti ar fi acţiunile. Iar cei doi îndrăgostiţi trăiesc o serie de experienţe foarte neobişnuite, din care ar fi indicat să înţelegem că nimic nu e interzis dacă ne face fericiţi, mai ales micile „pozne” ale vieţii.
Un film aproape educativ, un excelent material de motivare pentru o viaţă mai frumoasă şi plină de fericire.

What dreams may come

Sunt unele momente în viaţă când îţi dai seama că lucrurile nu stau chiar aşa cum te aşteptai până acum, că există anumite lucruri care scapă privirii observatorului superficial reprezentat de propria-ţi persoană… Am spus de multe ori că esenţialul scapă privirii, dar de-abia acum îmi dau seama cât de important este tot ceea ce spunem, facem, gândim… Toate acestea reprezintă Ceea Ce Suntem Noi, Sinele nostru…
Ar fi foarte puţin spus să afirm că volumele lui Neale Donald Walsch mi-au schimbat foarte mult gândirea şi viziunea asupra vieţii… Să stai de vorbă amical şi dezinvolt cu Dumnezeu Atotputernicul nu mi se părea o idee valabilă atunci când am început să citesc… Probabil că nu aş fi crezut un cuvinţel din cele peste 600 de pagini citite dacă nu mi-aş fi dat seama, spre marea mea uimire, că şi eu pot conversa cu Dumnezeu, în felul meu.
Conversaţiile cu Dumnezeu vor mai fi prezente multă vreme în articolele şi gândurile mele, dar deocamdată vreau să vă vorbesc pe scurt despre un film recomandat în volumul al III-lea, What dreams may come. Actorul principal, Robin Williams. Un film despre dragostea care transcende viaţa şi chiar moartea, care face să dispară până şi porţile iadului…
Nu voi povesti acţiunea filmului, ci principalele învăţăminte pe care le-am extras din el… Este vorba despre faptul că orice gândim, spunem şi facem produce un efect în Universul care depăşeşte graniţele vieţii noastre limitate. Noi ne creăm raiul şi iadul prin toate experienţele vieţii, prin toate alegerile noastre. Nu există un rai şi un iad predefinite, ci fiecare îşi are raiul sau iadul său, iar acest lucru nu se datorează recompensei sau pedepsei, ci doar alegerilor sale care creează cadrul manifestării uneia dintre cele două instanţe.
De asemenea, ideea „vieţii” de după moarte, intens exploatată de-a lungul timpului, capătă aici valenţe nebănuite. Universul se destăinuie într-o manieră cu totul nouă, este văzut ca un etern vis… De fapt, viaţa este un vis, o himeră, o iluzie, realitatea supremă este cea de după moarte, dar care este strict influenţată de experienţele vieţii.
Deşi greu de digerat, extrem de abstract, acest film este cu desăvârşire inspirat, îşi merită recomandarea făcută într-o carte despre care autorul afirmă că este în întregime inspirată. Inspirată de către Dumnezeu.
Pe de altă parte, jocul actoricesc al lui Robin Williams merită toate laudele, observ multe detalii comune cu jocul din alte filme, acele zâmbete din momentele tragice, care ascund în sinea lor multă durere, dar care reflectă în acelaşi timp învingerea acesteia, acceptarea cu seninătate a loviturilor vieţii, care nu sunt altceva decât consecinţele alegerilor noastre.
Personal, am fost impresionat în mod deosebit de acest film, care reprezintă o creaţie cu desăvârşire… inspirată.

Conversatii cu Dumnezeu

... de Neale Donald Walsch. Volumul al III-lea.

„Adevăr îţi spun Eu ţie: atâta timp cât îţi faci griji în legătură cu ce gândesc alţii despre tine, te afli în stăpânirea lor. Numai atunci când nu ai nevoie de nicio aprobare din afară, poţi fi propriul tâu stăpân.”

„În viaţă nu trebuie să faci nimic. Totul este o problemă de ce eşti.”

„Dă altuia, orice alegi pentru tine însuţi. Dacă alegi să fii fericit, fă-l pe altul fericit. Dacă alegi să fii prosper, fă-l pe altul să fie prosper. Dacă alegi mai multă dragoste în viaţa ta, fă-l pe altul să aibă mai multă dragoste în viaţa lui. Fă-o cu sinceritate – nu pentru a obţine un câştig personal, ci pentru că vrei cu adevărat ca altă persoană să aibă acel lucru – şi, tot ceea ce dai, va veni înapoi la tine.”

„Creezi tot ceea ce eşti.”

„Dacă vrei ca viaţa ta să se liniştească, să înceteze de a-ţi mai aduce o gamă atât de largă de experienţe, există un mod de a o face. Încetează, pur şi simplu, de a te mai răzgândi atât de des în privinţa a Cine Eşti şi Cine Alegi Tu Să Fii.”

„Durerea care este reprimată în permanenţă devine depresie cronică, o emoţie foarte ne-naturală. Mânia care este reprimată în permanenţă devine furie, o emoţie foarte ne-naturală. Dorinţa de a fi ca celălalt care este reprimată în permanenţă devine invidie, o emoţie foarte ne-naturală. Frica reprimată în permanenţă devine panică, o emoţie foarte ne-naturală. Dragostea care este reprimată în permanenţă devine spirit de posesiune, o emoţie foarte ne-naturală.”

„Probabil că cel mai mare adevăr cu care vei fi de acord este că nu există câtuşi de puţin un adevăr constant; că adevărul, ca şi viaţa însăşi, este un lucru schimbător, în permanentă evoluţie şi creştere – şi că, exact în momentul în care crezi că procesul de evoluţie s-a încheiat, constaţi că, de fapt, de-abia a început.”

„Adesea adevărul nu te face săte simţi bine. El dă o stare bună numai celor care nu vor să îl ignore. Pe ei, adevărul nu doar îi mângâie, dar îi şi inspiră.”

Creezi tot ceea ce eşti. Vei avea tot ce alegi să fii.

„Dacă simţiţi frică, depăşiţi-o!” Un îndemn tipic literaturii motivaţionale. Iată cum, mergând la esenţă, la baza lucrurilor, constatăm cât de neavantajoase – din punct de vedere al evoluţiei – sunt aceste îndemnuri. „Daţi frâu liber emoţiilor voastre!” se pare că este Cheia sufletului.

„Nu există separare. Nici unul de celălalt, nici de Dumnezeu şi nici de orice există. Comportaţi-vă ca şi cum nu aţi fi separaţi de nimeni şi de nimic şi chiar mâine veţi vindeca lumea. Acesta este cel mai mare secret al tuturor timpurilor. Este răspunsul pe care omul îl caută de milenii. Este soluţia pentru care s-a zbătut. Revelaţia pentru care s-a rugat. Comportaţi-vă ca şi cum nu aţi fi separaţi de nimic şi veţi vindeca lumea. Înţelegeţi că este vorba despre putere împreună şi nu putere asupra altuia.”

„Nu condamna acele aspecte ale vieţii cu care nu eşti de acord. Caută, în schimb, să le modifici, atât pe ele cât şi condiţiile care le-au făcut posibile.”

„Fiţi DESCHIŞI. Nu închideţi posibilităţile spre un nou adevăr, numai pentru că v-aţi aimţit foarte confortabil în cadrul celui vechi. Viaţa începe acolo unde se termină zona voastră de confort. Nu vă repeziţi să îi judecaţi pe alţii. Căutaţi, în schimb, să evitaţi a judeca, deoarece faptele „greşite” ale altei persoane au fost faptele voastre „corecte” de alaltăieri; greşelile altei persoane sunt acţiunile voastre proprii din trecut, corectate acum; alegerile şi deciziile altei persoane sunt tot atât de „jignitoare” şi „dăunătoare”, tot atât de „egoiste” şi „de neiertat” pe cât au fost multe dintre ale voastre proprii.”

„Oamenii vor crede întotdeauna în naiba şi într-un Dumnezeu care îi va trimite la el, atâta timp cât cred că Dumnezeu este asemănător omului – fără milă, egoist, neiertător şi răzbunător.”

„Scopul vostru ca suflet este să trăiţi experienţa de voi înşivă ca Tot Ceea Ce Este. Evoluăm… Devenim…”

„Ideea şi scopul vieţii voastre este de a decide şi de a fi Cine Sunteţi Voi cu Adevărat. O faceţi în fiecare zi. O dată cu fiecare acţiune, cu fiecare gând, cu fiecare cuvânt. Numai asta faceţi.”

„Dar dacă Tu eşti Dumnezeu şi Tu eşti eu şi eu sunt Tu – atunci … atunci… eu sunt Dumnezeu.
Da, tu eşti Dumnzeu. E corect. Te-ai prins cu adevărat.
Dar eu nu sunt numai Dumnezeu – eu sunt toţi ceilalţi.
Da.
Dar asta înseamnă că nu există nimeni şi nimic în afară de mine!
N-am spus Eu că: Eu şi Tatăl Meu Una suntem?
Da, dar…
Şi n-am spus Eu: Noi suntem cu toţii Unul?
Da. Dar n-am ştiut că ai vrut să spui chiar asta, ad litteram. Credeam că foloseşti o figură de stil. Credeam că era mai mult o exprimare filozofică, nu afirmarea unui fapt.
Este afirmarea unui fapt. Noi suntem Unul. Asta am vrut să zic prin „orice îi faci unuia… mai mic ca mine, Mie îmi faci.”

„Fiecare interacţiune „începe să se termine” din clipa în care „începe să înceapă”. Numai atunci când acest adevăr e contemplat cu adevărat şi înţeles pe deplin ţi se deschide în faţă comoara fiecărui moment – şi a vieţii însăşi. Viaţa nu ţi se poate oferi, dacă tu nu înţelegi moartea. Trebuie să faci mai mult decât să o înţelegi. Trebuie să o iubeşti, aşa cum iubeşti viaţa.”

„Caracterul tranzitoriu al lucrurilor este singurul adevăr.”

„Dar adevăr vă spun Eu vouă: Nu e cu nimic mai imoral să-ţi iei viaţa repede, decât să te omori cu încetul.”

„Nu există nici un loc unde un alt suflet „se sfârşeşte” şi „începe” al nostru! Tot aşa cum nu există nici un loc unde aerul din sufragerie „se opreşte” şi „începe” aerul din hol. Este acelaşi aer. Este acelaşi suflet!”

„Dicotomia Divină afirmă că este posibil ca două adevăruri aparent contradictorii să existe în mod simultan, în acelaşi spaţiu.”

„Tu eşti viaţa care exprimă viaţă, dragostea care exprimă dragoste, Dumnezeu care îl exprimă pe Dumnezeu. Şi, prin urmare, toate aceste cuvinte sunt sinonime. Gândeşte-te la ele ca la acelaşi lucru: DUMNEZEU, VIAŢĂ, DRAGOSTE, NELIMITAT, ETERN, LIBER. Orice care nu este unul dintre aceste lucruri, nu este nici unul din aceste lucruri.”

„Dragostea adevărată este întotdeauna liberă, iar în spaţiul dragostei nu poate exista obligaţie.”

„Aminteşte-ţi: Există o singură promisiune sacră – şi aceasta este să exprimi şi să trăieşti propriul tău adevăr. Orice altă promisiune este o încălcare a libertăţii, iar acest lucru nu poate fi niciodată sacru. Pentru că libertatea este Cine Eşti. Dacă îţi încalci libertatea, îţi încalci Sinele. Iar aceasta nu este o taină sfântă, ci o blasfemie.”

„E adevărat că religiile n-ar putea exista dacă întregul neam omenesc ar înţelege că Dumnezeu nu are preferinţe şi asta din cauză că religia susţine că este o afirmare a preferinţelor lui Dumnezeu.”

„Nu puteţi suporta gândul unui Dumnezeu care nu iubeşte pe nimeni într-un mod mai special şi, astfel, creaţi ficţiunea despre un Dumnezeu care îi iu-beşte, din anumite motive, doar pe anumiţi oameni. Şi aceste povestiri voi le numiţi Religii. Eu le numesc blasfemii. Pentru că orice gând că Dumnezeu îl iubeşte pe unul mai mult decât pe celălalt este fals - şi orice ritual care îţi cere ţie să faci aceeaşi afirmaţie nu este o taină sfântă, ci un sacrilegiu.”

„Şi - ca să recapitulăm - scopul pe care l-am avut când am devenit fiinţă umană este...?
De a decide şi a afirma, de a crea şi a exprima, de a trăi experienţa şi de a împlini pe Cine Eşti Tu cu Adevărat. De a te re-creea pe tine din nou, în fiecare moment în versiunea cea mai grandioasă a viziunii celei mai măreţe pe care ai avut-o tu vreodată despre Cine Eşti Tu Cu Adevărat. Acesta este scopul pe care l-ai avut când ai devenit fiinţă umană şi acesta este scopul întregii vieţi.”

„Nu există liber arbitru dacă a-l exercita în anumite feluri, duce la pedepsire. Acesta este o parodie de liber arbitru şi îl transformă într-un fals.”

„Creaţi ceea ce gândiţi. Deveniţi ceea ce creaţi. Exprimaţi ceea ce deveniţi. Trăiţi ca experienţă ceea ce exprimaţi. Sunteţi ceea ce trăiţi ca experienţă. Gândiţi ceea ce sunteţi. Cercul e complet.”

„Fiinţele umane încearcă de mult timp încoace şi fără prea mult succes să rezolve problemele la nivelul „a face”. Aceasta, pentru că adevărata schimbare se face întotdeauna la nivelul „a fi” şi nu „a face”.”

„Trupurile voastre sunt creaţii minunate, făcute să „dureze” infinit mai mult timp decât le permiteţi voi să o facă.”

Care este scopul?... Prin alegerile noastre noi creăm precedentele creării unor următoare precedente şi astfel merge înainte mecanismul Divin.

„Bunul comun este viaţa. Dacă eşti în viaţă, contribui la bunul comun. Pentru un spirit este foarte greu să existe în formă fizică. Într-un anumit sens, este un mare sacrificiu să accepte să ia o astfel de formă - dar aceasta este o formă necesară şi chiar plăcută - dacă e ca întregul să se cunoască pe sine însuşi prin experienţă şi să se re-creeze pe Sine însuşi din nou în următoarea versiune cea mai grandioasă a viziunii celei mai măreţe pe care a avut-o vreodată despre Cine Este. E important să înţelegem de ce am venit aici.”

„Tu ne-ai creat ca să fim Tu?
Într-adevăr aşa am făcut. Exact de aceea aţi fost voi creaţi.
Şi oamenii au fost creaţi de către o colectivitate?
Înainte ca traducerea să fie schimbată, propria voastră Biblie a spus „să-l creăm pe om după chipul Nostru şi după asemănarea Noastră”. Viaţa este procesul prin care Dumnezeu se creează pe El însuşi şi apoi trăieşte experienţa creaţiei. Acest proces de creaţie este continuu şi etern. El se întâmplă „tot timpul”. Relativitatea şi existenţa în forma fizică sunt uneltele cu care lucrează Dumnezeu. Energia pură (ceea ce voi numiţi spirit) este Ceea Ce Este Dumnezeu. Această Esenţă este cu adevărat Duhul Sfânt.
Printr-un proces prin care energia devine materie, Spiritul este întrupat în formă fizică. Aceasta se face de către energia care literalmente încetineşte -schimbându-şi oscilaţiile, sau ceea ce aţi numi voi vibraţii.
Ceea Ce Este întregul face acest lucru pe părţi. Adică, părţi ale întregului fac aceasta. Acesteindividualizări ale spiritului sunt ceea ce voi aţi ales să numiţi suflete.
În realitate, există numai Un Singur Suflet, care Îşi schimbă forma şi Se re-formează. Aceasta s-ar putea numi Reformarea. Voi sunteţi cu toţii Dumnezei În Formare. (Informarea lui Dumnezeu!).
Aceasta este contribuţia voastră şi este suficientă prin ea însăşi.”

„Entităţile foarte evoluate – din care încep să facă parte şi unii dintre voi – nu neagă nimic. Ele observă „cum stau lucrurile”. Ele văd clar „ceea ce este eficient”. Folosind aceste unelte simple, viaţa devine simplă. „Procesul” este preţuit cum se cuvine.”

„Copiii Mei care sunteţi în Ceruri sfinţească-se numele vostru. Împărăţia voastră a venit şi voia voastră se face, precum în Cer, aşa şi pe Pământ.
Astăzi vi se dă pâinea voastră cea de toate zilele şi sunt iertate greşelile voastre, exact în măsura în care voi le-aţi iertat greşiţilor voştri.
Nu vă duceţi pe voi înşivă în ispită, ci vă izbăviţi Sinele de relele pe Care voi înşivă le-aţi creat.
Pentru că a voastră este împărăţia şi Puterea şi Slava, în veci.
Amin.
Şi Amin.
Duceţi-vă acum şi schimbaţi lumea. Duceţi-vă şi fiţi Sinele vostru cel mai înalt. Acum înţelegeţi tot ceea ce aveţi nevoie să înţelegeţi. Acum ştiţi tot ceea ce aveţi nevoie să ştiţi. Acum sunteţi tot ceea ce aveţi nevoie să fiţi.
Nu aţi fost niciodată mai puţin decât atât. Pur şi simplu, nu aţi ştiut toate acestea. Nu vi le-aţi amintit.
Acum vi le amintiţi. Străduiţi-vă întotdeauna să duceţi cu voi aceste amintiri. Străduiţi-vă să le împărtăşiţi cu toţi cei a căror vieţi le atingeţi. Pentru că destinul vostru este mai grandios decât v-aţi fi putut imagina vreodată. Aţi venit în acest loc ca să-l vindecaţi. Aţi venit în acest spaţiu ca să-1 vindecaţi.
Nu există alt motiv pentru care sunteţi aici.
Şi să ştiţi că: Vă iubesc. Dragostea Mea vă aparţine întotdeauna, atât acum cât şi în vecii vecilor.
Eu sunt cu voi întotdeauna. În toate modurile, pe toate căile, în toate felurile.”