Literatura de băşcălie (2)

Tezele (Viaţa ca ceva care este ca cacaoa)

Urăăă! Ne-a adus tezele!
Eu mă bucur, dar stai să văd ce note se iau prin clasă...
Hai, mă, că se iau note faine...
Oa-ha-ha! Cică Bogdan are 5 points from 10.
Aplauze! Iuly are 9.
Hm... Tezele nu prea sunt poetice... Nu prea ai ce să scrii despre ele...

Ia uite! Mărguţă se ceartă cu profa de Română pentru notă. „Tocilar!” zice Ana. Se discută aprins pe marginea lucrărilor. Argumente, contraziceri. Sergiu a luat 9. Super! Avea nevoie de o notă bună.

Hazoasă treabă! Majoritatea tezelor sună a analize literare savante.

Să facem linişte... Ana vrea să fie ascultată... din Moromete... barim de-ar fi cel din trupă...
Alexandra şi Mirela îmi ştuduiesc cu atenţie lucrarea... 9,50... mă lasă rece, deoarece nu prea are valoare pentru mine nota asta... să fi fost la un obiect care conta pentru sufleţelul meu aş fi sărit în... sus, de bucurie! Dar mai mult ca nota contează părerea. Dacă profa crede că sunt un xerox de idei, I don’t give a fuck! Oricum, mă interesează doar ce crede diriga, şi mă doare mult nepăsarea ei...

Teza mea e pasată de la unul la altul prin clasă. Ma mir şi eu ca idiotu’ de propria-mi teză ca să fac oleacă de show... dar vremea asta de afară mă scoate spiritual afară din clasă.

Bla-bla-bla-ul ăsta de Română, Mâra, Moroşmeţul, Viaţa la rurală, mă seacă de liniştea pe care tot încerc să mi-o impun. Băşcăleala ca mod de trai îmi face plăcere, însă nu mi-o şi aduce.
Aceeaşi poiană a lui Iocan, acum, la ora 12:32. Oare de ce folos ne putem împărtăşi participând la asemenea discuţii sterile? Aş milita pentru libertatea de a-ţi face după bunul simţ cultura literară, dacă nu aş şti că doar obligat înveţi, indiferent de vârstă. Iar obligaţia poate fi şi spirituală, privită ca o nevoie de cunoaştere.

Tocmai acum Sergiu citeşte ultimele două paragrafe din geniala mea lucrare şi râde citind următoarele: „De ce râzi?”.

Iarăşi din nou i-a tăiat profa maiul lui Ana. Moromete e altul în viziunea ei ;)

Poate dacă aveam şi eu telefon cu ecran color, aceste rânduri nu ar mai fi existat.
Uite, aş putea să scriu atâtea lucruri care să pornească certuri şi supărări... Mă întreb cum ar fi dacă aş face-o... Dulce autodistrugere...

Flash ori doarme, ori meditează? Ei, aş! Nicidecum, variantele sunt: ori programează, else e defect... Oare ce e mai grav: moartea gândirii sau gândirea morţii?

„ FORTZA RAPID ! ” scrie Alina şi mâzgăleşte Iuly.
Vlad a terminat de copiat lecţiile la Geografie.

Începe predarea... Ultimul berevoi...

P.S. Cronica unei ore de Română, mai 2006.