Sunt unele momente în viaţă când îţi dai seama că lucrurile nu stau chiar aşa cum te aşteptai până acum, că există anumite lucruri care scapă privirii observatorului superficial reprezentat de propria-ţi persoană… Am spus de multe ori că esenţialul scapă privirii, dar de-abia acum îmi dau seama cât de important este tot ceea ce spunem, facem, gândim… Toate acestea reprezintă Ceea Ce Suntem Noi, Sinele nostru…
Ar fi foarte puţin spus să afirm că volumele lui Neale Donald Walsch mi-au schimbat foarte mult gândirea şi viziunea asupra vieţii… Să stai de vorbă amical şi dezinvolt cu Dumnezeu Atotputernicul nu mi se părea o idee valabilă atunci când am început să citesc… Probabil că nu aş fi crezut un cuvinţel din cele peste 600 de pagini citite dacă nu mi-aş fi dat seama, spre marea mea uimire, că şi eu pot conversa cu Dumnezeu, în felul meu.
Conversaţiile cu Dumnezeu vor mai fi prezente multă vreme în articolele şi gândurile mele, dar deocamdată vreau să vă vorbesc pe scurt despre un film recomandat în volumul al III-lea, What dreams may come. Actorul principal, Robin Williams. Un film despre dragostea care transcende viaţa şi chiar moartea, care face să dispară până şi porţile iadului…
Nu voi povesti acţiunea filmului, ci principalele învăţăminte pe care le-am extras din el… Este vorba despre faptul că orice gândim, spunem şi facem produce un efect în Universul care depăşeşte graniţele vieţii noastre limitate. Noi ne creăm raiul şi iadul prin toate experienţele vieţii, prin toate alegerile noastre. Nu există un rai şi un iad predefinite, ci fiecare îşi are raiul sau iadul său, iar acest lucru nu se datorează recompensei sau pedepsei, ci doar alegerilor sale care creează cadrul manifestării uneia dintre cele două instanţe.
De asemenea, ideea „vieţii” de după moarte, intens exploatată de-a lungul timpului, capătă aici valenţe nebănuite. Universul se destăinuie într-o manieră cu totul nouă, este văzut ca un etern vis… De fapt, viaţa este un vis, o himeră, o iluzie, realitatea supremă este cea de după moarte, dar care este strict influenţată de experienţele vieţii.
Deşi greu de digerat, extrem de abstract, acest film este cu desăvârşire inspirat, îşi merită recomandarea făcută într-o carte despre care autorul afirmă că este în întregime inspirată. Inspirată de către Dumnezeu.
Pe de altă parte, jocul actoricesc al lui Robin Williams merită toate laudele, observ multe detalii comune cu jocul din alte filme, acele zâmbete din momentele tragice, care ascund în sinea lor multă durere, dar care reflectă în acelaşi timp învingerea acesteia, acceptarea cu seninătate a loviturilor vieţii, care nu sunt altceva decât consecinţele alegerilor noastre.
Personal, am fost impresionat în mod deosebit de acest film, care reprezintă o creaţie cu desăvârşire… inspirată.
Ar fi foarte puţin spus să afirm că volumele lui Neale Donald Walsch mi-au schimbat foarte mult gândirea şi viziunea asupra vieţii… Să stai de vorbă amical şi dezinvolt cu Dumnezeu Atotputernicul nu mi se părea o idee valabilă atunci când am început să citesc… Probabil că nu aş fi crezut un cuvinţel din cele peste 600 de pagini citite dacă nu mi-aş fi dat seama, spre marea mea uimire, că şi eu pot conversa cu Dumnezeu, în felul meu.
Conversaţiile cu Dumnezeu vor mai fi prezente multă vreme în articolele şi gândurile mele, dar deocamdată vreau să vă vorbesc pe scurt despre un film recomandat în volumul al III-lea, What dreams may come. Actorul principal, Robin Williams. Un film despre dragostea care transcende viaţa şi chiar moartea, care face să dispară până şi porţile iadului…
Nu voi povesti acţiunea filmului, ci principalele învăţăminte pe care le-am extras din el… Este vorba despre faptul că orice gândim, spunem şi facem produce un efect în Universul care depăşeşte graniţele vieţii noastre limitate. Noi ne creăm raiul şi iadul prin toate experienţele vieţii, prin toate alegerile noastre. Nu există un rai şi un iad predefinite, ci fiecare îşi are raiul sau iadul său, iar acest lucru nu se datorează recompensei sau pedepsei, ci doar alegerilor sale care creează cadrul manifestării uneia dintre cele două instanţe.
De asemenea, ideea „vieţii” de după moarte, intens exploatată de-a lungul timpului, capătă aici valenţe nebănuite. Universul se destăinuie într-o manieră cu totul nouă, este văzut ca un etern vis… De fapt, viaţa este un vis, o himeră, o iluzie, realitatea supremă este cea de după moarte, dar care este strict influenţată de experienţele vieţii.
Deşi greu de digerat, extrem de abstract, acest film este cu desăvârşire inspirat, îşi merită recomandarea făcută într-o carte despre care autorul afirmă că este în întregime inspirată. Inspirată de către Dumnezeu.
Pe de altă parte, jocul actoricesc al lui Robin Williams merită toate laudele, observ multe detalii comune cu jocul din alte filme, acele zâmbete din momentele tragice, care ascund în sinea lor multă durere, dar care reflectă în acelaşi timp învingerea acesteia, acceptarea cu seninătate a loviturilor vieţii, care nu sunt altceva decât consecinţele alegerilor noastre.
Personal, am fost impresionat în mod deosebit de acest film, care reprezintă o creaţie cu desăvârşire… inspirată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu